1896 - Primele proiecții cinematografice în Romania, cu aparatele Cinématograph și Animatograph, atestate documentar

Istoria cinematografiei în România a fost strâns legată, în primele decenii ale apariției sale, de cinematografia franceză. Afinitatea românilor pentru cultura franceză și legăturile strânse cu Franța au contribuit, în mod de necontestat, la aceasta. Prezența cinematograful francez a fost prima oară atestată documentar, în România, în luna mai a anului 1896. O echipă de operatori francezi ai firmei Lumière a realizat primele proiecții în București, cu aparatul Cinématograph. La 27 mai 1896 a avut loc prima proiecție cinematografică din România, la cinci luni după prima proiecție publică de la Paris. Edwin Schurmann, impresarul Adelinei Pati și al Eleonorei Duse, a adus la București o echipă a companiei Lumière, cu operatorii Louis Janin, Charles Delattre, frații Bonheur. Aceste prime proiecții au fost făcute la sediul ziarului de limbă franceză L'Indépendance Roumaine, care se tipărea la București, precum și la teatrul Hugo. Ulterior, din anumite motive, unele proiecții cinematografice s-au ținut o perioadă și la teatrul Hugo, la prețul de „intrarea generală 1 leu, copii 50 de bani” sau „intrarea pentru o persoană 1 franc, un copil 50 bani”. Proiecțiile aveau loc în fiecare zi a săptămânii ( „în toate zilele”). Se proiectau: „Jocul de minge, „Tâmplarul la lucru”, „Copiii la dejun”, etc. În lunile mai, iunie, septembrie, spectacolele sunt atestate la sediul ziarului L'Indépendance Roumaine iar în iulie la teatrul Hugo. Ziarul Voința Națională, București, an XIII, nr. 3454, miercuri 19 iunie 1896 notează aceasta la rubrica „Cronica spectacolelor”. Proiecțiile au loc zilnic, cu aparatul „Cinématograph”, prezentat ca „marele succes european”, la prețul de „intrare 2 lei, copiii plătesc pe jumătate”.

Evenimentul prilejuit de prima proiecție cinematografică era menționat în principalele ziare din București. În ziarul L'Indépendance Roumaine apar o serie de cronici favorabile sub semnătura lui Claymoor, pseudonimul literar al lui Mihail (Mișu) Ion Văcărescu, la rubrica Carnet du high-life. Claymoor (Mihail Ion Văcărescu) devine primul cronicar de film din România.

Proiecțiile cu aparatul Lumière nu vor fi, însă, singurele proiecții cinematografice. Și aparatele de proiecție ale altor pionieri ai noii descoperiri tehnice a imaginilor mișcătoare vor fi folosite pentru a efectua proiecții de prezentare. Astfel, în ziarul Constanța din ziua de duminică 21 iulie 1896 (din Constanța), la nici două luni după prima proiecție cinematografică de la București, apare anunțul prin care domnul S. Petrescu prezenta o mare invențiune americană, „Super Sineanimatograph” (în fapt, „Super Cineanimatograph”), având reprezentații cu durata de o oră, în fiecare seară de la orele 8-9 p.m., 9-10 p.m. și 11-12 p.m. Aparatul este numit invenție americană pentru că, în acei ani, prezentarea de imagini în mișcare era mai mult cunoscută ca fiind invenția americanului Thomas Alva Edison, cu al său kinetoscop, aparat din care a derivat și animatograful. „Kinematograf sau Kinetoscop, aparat construit de Edison, cu ajutorul căruia se trece repede pe dinaintea privitorului o serie de fotografii, luate iute, una dupa alta (15 pe secundă), de pe un corp ce se mișcă; prin aceasta se produce ilusiunea mișcării reale a corpului”. În anul 1896, proiecțiile cinematografice sunt atestate documentar în perioada 27 mai - septembrie, în periodicele timpului (ziare), la București și Constanța.